.
.
.
.

luni, 22 august 2011

Tatar-Bunar, 1924. Une tentative de russification de la Roumanie


www.unstory.com
Partidul Comunist a fost interzis in Romania la 28 iulie 1924. La nici doua luni, in localitatea Tatar Bunar, din Basarabia izbucneste o revolutie comunista


Un grup de '"revolutionari" rusi (comunisti) ce au luat parte la luptele din 1924 din Tatar-Bunar (Basarabia) - 1924 , pt. a-si insusi si rusifica o zona ce apartinea Romaniei. Presa epocii i-a numit teroristi, dar totusi, au fost eliberati dupa un proces de factura teatrala
În perioada 24 august - 2 decembrie 1925, timp de mai bine de trei luni (103 zile), s-a desfășurat la Chișinău procesul participanților la revolta armată de la Tatar-Bunar (denumit de presă "Procesul celor 500"). În cursul procesului, au fost anchetate peste 500 de persoane arestate de autorități, dintre care 287 au fost inculpate. Procesul a atras o puternică propagandă sovietică, precum și atenția opiniei publice internaționale; personalități ale științei și culturii ca Mihail Sadoveanu, Petre Constantinescu-Iași, Romain Rolland, Maxim Gorki, Paul Langevin, Theodore Dreiser, Albert Einstein, Upton Sinclair, George Bernard Shaw, Louis Aragon, Thomas Mann ș.a., au luat apărarea inculpaților.



sâmbătă, 20 august 2011

La mort suspecte de Dag Hammarskjold, secrétaire général ONU



Dag Hammarskjold , secretar general ONU - in plin razboi rece . Placa comemorativa : Upsala . Decedat in ACCIDENT de avion . O piateta , si o sculptura exista la New York.
Le Secrétaire général Dag Hammarskjöld fut acculé à la démission par l’Union soviétique et les pays de l’Est. (note de l'ONU)
En 1998, la Commission de la vérité et de la réconciliation d'Afrique du Sud, présidée par Desmond Tutu, a publié des documents dont elle n'avait pu vérifier l'authenticité mais qui semblaient laisser entendre que Dag Hammarskjöld aurait été victime d'un attentat



http://www.ina.fr/economie-et-societe/environnement-et-urbanisme/video/S17660021/vol-de-nuit-vers-la-mort-la-fin-violente-de-dag-hammarskjold.fr.html
www.ina.fr
En 1961, la guerre froide atteint son paroxysme. Les deux blocs est et ouest rivalisent d'ingéniosité pour attirer dans leur camp les pays africains au passé colonial encore tout récent. Le secrétaire général de l'ONU Dag HAMMARSKJOLD fait tout ce qui est en son pouvoir pour que l'Afrique ne soit pa...



luni, 15 august 2011

André Cadere à Moma




www.moma.org
MoMA | André Cadere. Round Wooden Stick (Barre de Bois Rond). 1975

Nicolas I, roi de Montenègre, à Paris, 1916



Nicolas I, rege de Muntenegru, 1916 Franta... Cu pistol la centura. A obligat pe muntenegreni sa poarte pistol, dar sa plateasca impozit pt. arma... Pistoalele erau de fabricatie belgiana.





Carol II de Roumanie



O carte de citit





Leka II, prince héritier albanais



Leka II, nepotul lui Zog, urmasul lui Zog, viziteaza Albania des



Le roi Zog d'Albanie



Regele Zog al Albaniei





Le roi Boris de Bulgarie, années 30



Regele Boris al Bulgariei, anii 30





Vladimir Putin, Inauguration d'un monument à la mémoire d'une division tzariste qui a lutté à côté de la France (Première Guerre)



Monument in memoria diviziei tzariste ce-a luptat alaturi de Franta in 1916 inaugurat pe 21 iunie nu departe de Grand Palais, Paris. 





Les 12 invasions russes en Roumanie, un livre



Cele 12 invazii ale Romaniei de catre Rusia. Carte rara. 1950





Dessin de Irina Codreanu, élève de Brancusi



Desen de Irina Codreanu , eleva lui Brancusi la Paris





Le stand roumain à l'Exposition universelle de Paris, 1937



1937, Expozitia Universala Paris, Romania mereu langa URSS





Les enfants des orphelinats roumains dans un livre



O carte recenta, fictiune inspirata de realitatea copiilor din orfelinate... anii 90.





Ion Iliescu dans Chicago Tribune



"Chicago Tribune" : Ion Iliescu, 1990 (aici nu zambeste)...





Carmen Firan, de Ion Iliescu à l'association nationale américaine de hypnose




www.hotnews.ro


Scriitoarea Carmen Firan ar putea fi ea insasi personaj intr-un roman de mare succes, avand o biografie fabuloasa, care a purtat-o dintr-un sat al judetului Ialomita, unde era profesoara de - hotnews, stiri, articole, revista presei, politica, economie, sport





Les mœurs valaches



Despre moravurile valahe...





Le sculpteur George Apostu tracassé post-mortem– Din seria " Mitocanul roman"


Îmi amintesc cu durere acest subiect. Veniseră de la Paris, Bogdana Apostu, soţia marelui sculptor român, George Apostu, împreună cu fiica sa, Maria Aneta. Alături de această familie de artişti plastici, în atelierul lui Şerfi din Bucureşti, tatăl Bogdanei, mi-am petrecut adolescenţa. În cercul lor, în lumea lui George Apostu, am cunoscut poeţi, sculptori, scriitori. La bojdeuca lui George Apostu, de la Băneasa, din două odăi, înconjurată cu vie şi străjuită de un gutui, se aduna crema intelectualităţii bucureştene. Când Apostu a rămas la Paris i-a fost, fireşte, confiscată bojdeuca. Asta a făcut regimul comunist. Unica lui fiica şi-a revendicat, după Revoluţie, casa. Primar general era Traian Băsescu. A zis "Nu!". A zis "Nu!", aşa cum a zis "Nu!" oricărei restituiri de proprietate. A zis "Nu!" în stilul retrograd şi bolşevic, în care susţinea nerestituirile în Parlamentul României. A zis "Nu!" fiindcă aşa gândea şi aşa poate gândeşte şi azi fariseicul democrat. Familia sculptorului George Apostu, despre care Emil Cioran, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu scriau că este al doilea mare sculptor român şi universal, după Brâncuşi, a fost umilită, ţinută săptămâni în şir la uşa primarului general. După un scandal de presă, în urma incidentului de la uşa primarului (un bodyguard al lui Băsescu a lovit-o pe Bogdana), primarul a catadicsit să le fixeze o audienţă. Când? La orele patru dimineaţa. Aţi citit corect! Ce s-a întâmplat atunci? Băsescu, cu o liotă după el, venind probabil de la cârciumă, a sosit în Primărie. Le-a făcut semn să intre în biroul lui, după care, timp de cinci minute le-a călcat pur şi simplu în picioare. „Nu veţi primi nimic, urla cel identificat azi cu protectorul spiritului democratic, nu vă dau nimic! Trăiţi în Occidentul vostru şi vreţi să vă dau eu case?”. Asta a fost tot! Peste două ore, cele două femei se întorceau la Paris. „Nici în vremea lui Ceauşescu, mi s-a plâns soţia marelui sculptor, n-am fost umiliţi în acest hal”. Sunt intelectuali care susţin azi că Traian Băsescu iubeşte minţile sclipitoare, iubeşte creatorii de artă. Bieţi nefericiţi, biete victime! Băsescu nu se iubeşte decât pe sine. Franţa vroia să îi facă atelier şi muzeu lui George Apostu, aşa cum i-a făcut lui Brâncuşi. Am reuşit, în pofida opoziţiei lui Traian Băsescu, să-i aducem opera acasă, să restituim familiei, prin justiţie, bojdeuca sculptorului. Iată de ce am scris atunci despre Traian Băsescu. Nu am scris despre flotă, nu sunt anchetator, nu am date, ci am scris despre o întâmplare cu un mare artist român pe care am trăit-o aproape în direct. Iată de ce voi scrie în continuare despre Traian Băsescu, ori de câte ori va comite mârlănii. Articolul meu de atunci, de altfel, se chema „O mârlănie”. Suntem, spune cu dispreţ Traian Băsescu, 80-90 la sută dintre noi dependenţi de el. Se înşeală amarnic. El depinde de scrisul nostru. El depinde şi de cei care îl laudă şi de cei care îl critică şi-l arată aşa cum este. Traian Băsescu trebuie să înţeleagă că nu e doar o legendă, că nimeni, niciodată, n-a câştigat războiul cu presa! Nu pentru că presa ar fi cine ştie ce, ci pentru că ea reprezintă, la urma urmei, opinia publică. Opinia publică se va trezi până la urmă, chiar dacă Traian Băsescu, acum, o manevrează, o siluieşte, o calcă în picioare.