.
Un omagiu Arhitectului G. M. Cantacuzino il aducem cu textul de mai jos despre " Mitocanul Roman" , scris acum 70 de ani in revista " SIMETRIA " ( 1939 ) . G. M. Cantacuzino observase deja ca o clasa mijlocie dar si boiereasca nu erau la inaltimea unei stricte reguli de ritm si armonie in orchestrarea arhitectecturii in peisaj si in raportul ei strans cu vecinatatea proportiilor perfecte ale caselor taranesti de odinioara . Forme bizare incepusera sa apara in habitat inca din anii 1920 cand mimind occidentul , acesti boieri fara cultura copiau elemente florentine sau frantuzesti in conacele lor aratoase . Modelul Culei impecabil de echilibrat nu era luat in seama . Sistemul de pante simple ale acoperisului unei case de parvenit , devenea o hidosenie de bazar . Arhitectul Cantacuzino vazuse si integrase armonia arhitecturii Italiene si modelul sau era Palladio . Cula de la Maldarasti se inscrie in acest model oricat de paradoxala este afirmatia mea . Trec anii insa , si dupa 70 de ani un alt delir arhitectonic invadeaza spatiul satesc dar si urban : acoperisuri jucause , ferastruici in trapez , ferestre rotunde de transatlantic . Am facut economia unei postari cu case de rromi pt. ca prea flagranta-i monstruozitatea lor . In Franta-i aproape imposibil de explicat notiunea de mitocan . Am gasit o formula prin care arhitectii de-aici au integrat-o cu voiosie : este ARHITECTURA KARAOKE , o perpetua mimetizare a unor elemente vazute in revistele occidentale , lipite de fatade conventionale si fara substanta . KARAOKE deci , o varianta stridenta si falsa cantata dupa ureche la infinit . Daca primul element al arhitecturii este axa ca si compozitie a volumului , in pozele de mai jos ea lipseste cu desavarsire . Conflictul cu armonia formelor continua deci si astazi in Romania lui G.M. Cantacuzino . Avea dreptate cand spunea ca ravagiile mitocanului vor lasa urme adanci in cultura habitatului din tara .
.
.
.
